Procentul creditelor neperformante in Spania a crescut la 8,16 in Februarie de la 7,91 in Ianuarie, inregistrand totodata o crestere de 110% fata de aceeasi luna a anului trecut. Suma in euro se ridica la aproape 144 miliarde de euro, ridicand sub semnul intrebarii solvabilitatea sistemului bancar spanilor. Austeritatea a dus la cresterea somajului la peste 24% si a provocat un lant de falimente si neplata a creditelor. Si doar daca ar fi aceste probleme in Spania …
Pentru a face fata platii datoriei guvernamentale in conditiile contractiei economice si prin urmare a veniturilor la buget, guvernul spaniol are programate numeroase vanzari de obligatiuni, necesarul pe anul 2012 fiind de 186 mld Euro. Povara datoriilor este cu atat mai mare cu cat riscul de tara creste si prin urmare costurile creditarii, yield-urile la bondurile spaniole invartindu-se deocamdata in jur de 6%, orice trecere insa peste acest prag, chiar si pentru o scurta perioada, insemnand inca un mic pas catre Grecia.
BCE a cumparat bonduri portugheze – desi statutul ii interzice (n.r.)- conform declaratiei a doua persoane care au cunostinta de tranzactie, dar care au refuzat sa li se declare identitatea deoarece tranzactiile sunt confidentiale. Un purtator de cuvant al ECB din Frankfurt a refuzat orice declaratie fiind contactat prin telefon (deci nu a negat – n.r.). Yield-ul bondurilor portugheze la doi ani a scazut [...]
Va reamintim:
- nu este pentru prima data cand BCE incearca sa puna apa pe foc, BCE a mai cumparat bonduri portugheze – la fel de discret – si in noiembrie 2010 (sursa).
Ce inseamna asta:
- criza suverana nu s-a rezolvat, nu s-a calmat, ba chiar s-a deteriorat;
- problemele sunt cel putin la fel de grave ca acum 2 ani;
- BCE este dispusa sa cumpere bonduri desi nu are voie conform statutului si desi Europa parea sa incerce alte masuri de a amana falimentul statal decat SUA unde FED-ul cumpara in mod regulat bondurile guvernului american;
O stire si mai nasoala legata de BCE: azi BCE a mai scos la propteala 530.000.000.000 (miliarde) euro pentru 800 de banci aflate la ananghie, cu vreo 40.000.000.000 (miliarde) euro mai mult ca in decembrie. Cresterea volmului ca si a numarului bancilor disperate dupa lichiditati nu este decat inca un semn al setei nestavilite dupa bani a bancilor care cumpara bani de la BCE cu 1% si vand statelor cu 4-5-6% sau chiar mai mult reusind sa faca astfel profit sigur, in loc sa pompeze banii in economia reala pentru a scoate Europa din criza.
Moody’s a taiat azi ratingurile a sase tari: Italia, Spania, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Malta si a declarat ca urmeaza Franta si Marea Britanie. Iata scaderile:
Luna trecuta Fith – o alta agentie de rating – a taiat ratigurile AAA (maxime) ale Frantei si Austriei, ceea ce insa nu i-a convins pe investitori sa nu mai cumpere bonduri.
Una peste alta:
Agentiile de rating joaca in principal rolul americanilor incercand sa atace Zona Euro pentru a o prezenta ca fiind mai riscanta ca SUA dupa principiul ca atunci cand ursul fugareste zece oameni, important este sa nu fii ultimul, nu primul la alergat. Asadar, chiar daca sistemul financiar mondial este oricum intr-un colaps mai mult sau mai putin controlat, totul depinde de cine pica primul si cine se imprumuta mai ieftin. Prin taierile de rating, tarile atacate vor plati mai mult pentru imprumuturi si investitorii se vor gandi de doua ori inainte de a investi. Pe langa impactul psihologic insa exista anumite fonduri care prin lege si prin statutul lor au stabilita o politica de investitii care este reglata de ratinguri: de exemplu, nu au voie sa investeasca in tari cu rating mai mic de A2, prin urmare daca aceste fonduri aveau pana mai ieri fonduri investite in bondurile Spaniei, azi sunt nevoite automat sa le vanda, indiferent de perceptia proprietarilor care nu fac decat sa gestioneze banii si sa aleaga din acele optiuni de investit care se incadreaza in reglementarile fondului respectiv. Este deci o lovitura cu mai multe taisuri si agentiile de rating se folosesc de impact la maxim. De exemplu: desi nu au scazut acum ratingul Frantei, ceea ce ar fi fost intr-adevar o lovitura si mai puternica, au folosit prilejul ca sa arunce in aer semnale, ceea ce este similar propagandei de razboi in care o armata declara ca nu mai are mult si cucereste un oras important, chiar daca realitatea este alta.
Unele guri rele din presa alternativa susting ca agentiile de rating ar face politica serviciilor secrete americane si ar lucra totodata mana in mana cu mari investitori care stiind apriori deciziile acestora vor ptuea sa foloseasca strategic aceste informatii si sa investeasca in ce trebuie cand trebuie. De altfel, europenii au tot incercat sa ignore agentiile de rating si sa le contra-atace, insa neavand suportul autoritarilor americane (de ex: SEC) nu pot face nimic.
Investors, too, seemed surprised by the verdict on Britain. “The negative outlook to the UK, which was previously quite immune because it is not a member of the euro zone, (…) created a little bit of concern, because it seems it is affected,” Hong Kong-based strategist Frances Cheung told the Reuters news agency.
- despre transparenta Fed-ului: canci; Fed-ul nu are alta strategie decat “prefa-te si prelungeste”: prefa-te ca esti transparent, ca totul e OK, ca ai solutii, etc si astfel castigi timp, adica prelungesti dezastrul; Fed-ul nu are ce sa faca decat sa mentina dobanzile mici, altceva nu stie si nu poate si desi vad si ei ca nu functioneaza, vor merge mai departe cu asta;
- pretul final acestui “experiment” (tiparirea de bani si dobanzile mici) este inflatie mare; ce trebuie sa stim este cum si cand vor actiona pentru constrangerea acestei inflatii; Fed-ul a fost mereu bun la dezmat (extinderea masei monedare, inflatie, dobanzi mici) si mereu intarziat la strangerea curelei (dobanzi mari, contractia masei monetare, controlul inflatiei);
- primul trimestrul va fi destul de urat: Criza 2.0; actiunile vor scadea 30%; vom avea un nou euro cand cineva va trebui sa plateasca nota la bar; gradual pietele se contracta catre blocaj total; in toate tarile, piata obligatiunilor este artificiala, bancile sunt fortate sa cumpere;
- ECB tipareste bani “de facto”;
- furtuna “perfecta” va lovi economia globala in primul trimestru; ciclurile se suprapun: criza din Euro, austeritate, contractia pietelor, tensiunile sociale; efecte: crestere scazuta, somaj in crestere, deficite in crestere, deflatie;
tensiunile sociale: clasa mijlocie este distrusa peste tot; asta duce atat la probleme in politica (riscul radicalismului) cat si in distrugerea puterii de cumparare, care provoaca cadere economica;
- o veste buna totusi: furtuna din primul trimestru va fi un catalist catre vremuri mai bune; tarile sunt conduse atat de prost incat mai rau nu se poate; faptul ca se va alege praful de tot poate sa fie cea mai buna stire din ultimii 15 ani si sa duca la o schimbare spre bine;
- Profesor de Istorie la Harvard University
- a scris recent “Civilizations – The West and the Best”
Ce crede despre situatia actuala:
- daca acum cateva sute de ani europenii se speriau de dominatia germana, dupa doua razboaie de incercari, in sfarsit pe timp de pace nemtii au reusit asta; multi se sperie insa;
- ce discuta de fapt acum europenii este despre controlul fiscal al guvernului german asupra celorlalte tari din Europa;
- BCE trebuie sa faca mult mai mult pentru stabilizarea pietei bondurilor;
- pe langa criza datoriilor si criza suverana avem o criza a competitivitatii: germanii sunt mult mai productivi decat restul Europei;
- contractul social european s-a cam dus; statul care ofera bunastarii este pe moarte si nici Germania nu va scapa;
Pe fondul cresterii yield-urilor la cote record, BCE incearca sa tina focul sub control cumparand din nou bonduri dupa ce in Noiembrie incetinise ritmul de achizitii.